Leziunile meniscului din genunchiul istoric medical. Rupturile de menisc – diagnostic și tratament

Meniscul intern este mai frecvent lezat pentru că este: mai mare ca suprafață; mai expus, datorită valgusului fiziologic.

Cele mai frecvente tipuri de leziuni sunt cele longitudinale, dar mai pot exista: leziuni orizontale; dezinserția cornului anterior sau posterior; leziuni oblice, radiale; rupturi complexe, degenerative.

Meniscul extern este mai rar afectat.

Frecvența crește la asiatici din cauza lipsei valgusului fiziologic. Ruptura de menisc se poate produce: pe un menisc anterior sănătos; pe chist meniscal scade rezistența ; pe teren degenerativ mai frecvent clivajul orizontal ; pe menisc discoid vulnerabil la compresie și rotație.

Care sunt simptomele rupturii de menisc?

În cazul rupturii de menisc, debutul poate fi: cu blocaj articular — după o suprasolicitare apare durerea articulară cu blocajul extensiei; fără blocaj articular — după o suprasolicitare apare durere articulară, iar ulterior blocajul; durere leziunile meniscului din genunchiul istoric medical interlinia articulară, eventual cracmente, leziunile meniscului din genunchiul istoric medical hemartroza inițial sau hidartroze repetate ulterior; impotența funcțională, mai ales la urcatul și coborâtul scărilor; atrofia cvadricepsului în leziunile vechi.

La manevra de extensie, meniscul lovește degetul, determinând o durere intensă. Semnul Apley — pacient în decubit ventral, cu genunchiul în flexie de 90 de grade; se apasă în axul gambei; pacientul acuză durere la rotația internă pentru meniscul extern și rotație externă pentru meniscul intern.

Semnul Bohler — genunchiul în extensie, durerea este provocată de testul de stres in varus pentru meniscul internrespectiv valgus pentru meniscul extern. Semnul Payr — în leziunile de corn posterior al meniscului intern, pacientul acuză durere în poziția turcească.

Semnul Steinman — rotația externă a gambei produce durere în leziunile meniscului intern; rotația internă a gambei produce durere în leziunile meniscului extern, genunchiul fiind în flexie de 90 de grade În cazul examenelor de imagistică, radiografia exclude prezența altor leziuni, iar diagnosticul de certitudine este dat de examinarea RMN și artroscopie.

Diagnosticul diferențial se pune cu: chistul meniscal, meniscul discoid.

Diagnostic Doctorul specialist poate pune diagnosticul de ruptura de menisc pe baza examenului fizic si a unor explorari suplimentare. In timpul examinarii fizice, vei discuta cu medicul despre simptome si intensitatea lor, iar acesta va examina genunchiul si va incuraja realizarea unor miscari usoare, pentru a observa reactiile si efectele sale asupra meniscului.